cu multumiri Domnului Augustin Goia !
duminică, 6 decembrie 2015
vineri, 13 noiembrie 2015
duminică, 25 octombrie 2015
IA AIDOMA 080 - Mehedinti, Oltenia, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
ie "nisipita" de Mehedinti
sâmbătă, 24 octombrie 2015
IA AIDOMA 040 - Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
ce-i reprezentat cu bej este de fapt cusut cu bumbac alb, cu fir gros, dar nu s-ar fi vazut daca nu-i dadeam o nuanta.
trebuie margelute; fir auriu si argintiu; lanita rosie ca rosia (tomata) si bumbac cu fir gros
IA AIDOMA 024 - Basarabia, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
> observatii: se coase pe panza de in, la 3 fire, cu lanita; incretul, ca sa isi pastreze proportia din imagini, fata de altita, merge incercat la 4 fire pe orizontala si 3 pe verticala. jos la maneca este adaugata, ca bratara, o fasie de panza rosie. pe ea cusut modelul
joi, 22 octombrie 2015
miercuri, 21 octombrie 2015
marți, 20 octombrie 2015
luni, 5 octombrie 2015
duminică, 4 octombrie 2015
sâmbătă, 12 septembrie 2015
vineri, 11 septembrie 2015
duminică, 16 august 2015
IA AIDOMA 005 = Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
ATENTIE: ce este figurat cu gri palid, se coase de fapt cu alb (incret, cusatura gherutelor definite de lantisorul auriu, etc)
sâmbătă, 15 august 2015
duminică, 9 august 2015
IA AIDOMA 043 = Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
raurii au fost cusuti cu lanica; pe alocuri s-a tocit; ma refer la roz si visiniu, restul bumbac ...
8-urile sunt umplute cu lantisor, cusut cu fir
sâmbătă, 8 august 2015
IA AIDOMA 11 - Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
(se coase cu margele si fluturi / paiete din cele mari, prinse cu margica in cap)
vineri, 7 august 2015
IA AIDOMA 16 - Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
se coase cu margele, incadrate in contur cusut cu bumbac negru; lantisor de aur si argint
duminică, 2 august 2015
IA AIDOMA 1 = Muntenia, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
croiala de camasa dreapta. se coase la fir. cheite bogate, decorative, la imbinarea de la umar
IA AIDOMA 25 = Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
pasarile sunt cusute cu margele, incadrate de contur - bumbac negru. incret nefunctional / decorativ, imbogatit, de asemenea, cu margele. cele figurate cu gri sunt de fapt margele albe (dar nu s-ar fi vazut altfel)
sâmbătă, 1 august 2015
IA AIDOMA 23 - Basarabia, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016
ie de mireasa, foarte veche (cca 1850) pastrata la Muzeul Etnografic din Sankt Petersburg
IA AIDOMA 003 - Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016 = IA AIDOMA 003
ce apare a fi cusut cu gri, se coase de fapt cu alb (dar altfel nu aveam cum sa fac modelul vizibil)
vineri, 31 iulie 2015
IA AIDOMA 12 - Bucovina, ROMANIA
pentru concursul de cusut 2015 - 2016 = IA AIDOMA 12
se coase cu margele, mai putin benzile din altita, cele pe care stau stelele
joi, 30 iulie 2015
joi, 9 iulie 2015
marți, 14 aprilie 2015
camasile din inima TRANSILVANIEI
O
"regateanca" obisnuita cu camasa cu altita, se va zapaci
probabil ca si mine de varietatea camasilor din Transilvania.
Obisnuite
sa avem altita, incret si rauri (varietatea venind din combinatia
motivelor), trebuie s-o luam usor si cu rabdare, pas cu pas prin
inima Transilvaniei. Si ca de obicei, ne vor incurca si mai mult
toate modele si influentele care au aparut, accelerat, dupa 1918.
Camasa-mama,
incretita la gat, avea broderia plasata anatomic, la incheieturi:
- la gat: ciupag-guleras
- peste umar: pui (elemente separate) sau varga (linie continua)
- peste cot: pui (elemente separate) sau varga (linie continua)
- bratara: la incheietura mainii – fie cusatura pe cutulite, fie banda aplicata deasupra
- o linie fina subliniaza toata lungimea bratelor, de la gat la mansete
- apoi, sunt protejate marginile, taieturile: la gura camasii si jos la maneci, la fodori (volanase), acolo unde panza se invecineaza cu dantela (cipca)
si
de-aici, incep variatiuni pe aceeasi tema:
la
NE, in Bistrita: a ramas varga peste cot, cel mai recent adesea
cusuta cu margele; bratara cu cusatura pe cutulite si pui micuti sau
cai ocolite delicate jos la fodori, dupa care, urmeaza,
impresionanta, dantela
la
S si SE apar, normal, influente de dincoace de munti: raurii
verticali. Fireste ca ei fac sa dispara broderia de peste cot, dar
ramane cea de peste umar, pe post de altita, chiar cu acelasi nume;
ramane si bratara si cipca de la fodori.
la
SV: padurencele au purtat si ele camasa-mama dar au acceptat
influenta dinspre Banat, prin Hateg: maneca in tabla. Pe camasile
stravechi de Banat (de secol 19) ati vazut 4 romburi mari pe maneci,
cusute cu negru, independente. Apoi ele s-au tot imbogatit si au
aparut si alte elemente in jurul lor, care le-au incadrat pana s-a
ajuns la un dreptunghi plin de broderie. S-au schimbat si culorile: a
aparut visiniu, violet si rosu sau alb de matase. Ei, aceeasi idee
s-a dezvoltat si spre nord si asa am ajuns sa cunoastem acum camasile
padurencelor: cu maneca toata umpluta de broderie. Totusi, priviti cu
atentie, ca veti gasi inca romburile mari, care au stat la baza
compozitiei. Broderia s-a tot extins pe tot ce a fost vizibil de sub
bundita. Puii de la gura camasii s-au dublat si au ajuns sa acopere
practic tot pieptul. O chestiune de fala si de moda mai noua.
Spre
NV: ei, aici ciupagul a inflorit pur si simplu. Si la noi, la sud,
femeile au cusut pe cutulitele formate prin incretirea la gat.
Cusaturi micute, independente, cel mai adesea X si O alternate.
Aceasta tehnica de lucru se foloseste si la cretisorii de la maneca
(atunci cand bratara nu vine deasupra, aplicata). Deci nu tehnica de
cusut e noutatea. Ci o idee prinsa din zbor si transformata in
element identitar. Sasii aveau in portul lor un anume element de croi
ce marca zona de la gat la piept – iar romancele au preluat ideea,
apoi au transformat-o radical intr-un alt element de fala, de data
asta specific romanesc. S-a pastrat, normal, ciupagul-guleras,
broderia peste cot, bratara si fodorii cu cipca, in model geometric.
Miraculos, insa, s-au mai pastrat si camasi ce n-au renuntat inca la
ideea de banda peste umar si rauri pe piept, chiar daca marcati
deosebit de fin. Superb. E clar ca ciupagul s-a extins de la gat in
jos, pe aceste cutulite care si ele au trebuit sa fie construite
special pentru asta. Ca in orice stil din arta sau arhitectura,
ciupagul trebuie sa fi avut forme de inceput, mai mici. De la o
femeie la alta, ele vor fi indraznit sa-l mareasca, sa-l aiba mai
falos ca celelalte. Si clar ca s-au dus la limita, acoperind tot
pieptul. Dupa cum si unele altite de Muscel s-au extins pana spre
cot.
Ei,
si daca mai aveti chef sa cititi si despre exceptii, iata cateva:
-
camasa de Calata / Margau, din Cluj. Ea are maneca larga jos !!! in
clopot – pentru ca vine stransa, printr-un cret pe cutulite, brodat
pe deasupra, exact in zona in care se plaseaza incretul la camasa cu
altita. Are marcata lungimea manecii si manseta prin dungi late de
broderie. Si are ciupag pe piept !!! (adica de la gat in jos) ea este
surprinzator de scurta, dat fiind ca se croieste de-a latul valului
de panza, care are cca 45 cm. De ce? Pai ca sa nu fie nevoie de
imbinari la piept – cretii de la ciupag "mananca" multa
panza.
-
camasile tesute din Tara Fagarasului (Mandra, Dragus, etc) – ele
ilustreaza perfect istoria zbuciumata a locului; ele par indecise:
vor sa aiba si altita dar si peste cot si mai au si ciupag pe piept –
dar toate sunt tesute (monocrom: negru, visiniu, rosu sau albastru)
-
camasa cu pumnasi intorsi din zona Rupea, ce rezoneaza cu moda
straveche, bizantina, de peste munti, din Arges si Vrancea (si cine
stie cat de extinsa o fi fost?); era ideea de fala exprimata prin
extra-material; dar nu prin largimea manecilor, ci prin lungimea lor.
Si
apoi sa nu uitam nici de vestul extrem al Transilvaniei unde, aceeasi
idee de maneca plina de broderie, cusuta in tabla, trebuie sa fi
venit tot dinspre Banat – s-a intalnit cu umerasii ce par a fi
altite dar nu sunt, veniti din nord, dinspre nord-vest, din vestul
Europei si din negura timpului. Iar Maramuresul si Oasul au si ele
povestile lor ...
Daca
se spune despre camasile-mama ale Transilvaniei (peste umar &
peste cot & bratara) ca sunt ne-evoluate, nu o luati in nume de
rau. Inseamna, de fapt, ca-s mai arhaice. Ca s-au pastrat asa din
Epoca Bronzului, dupa cum arata statuetele de la Cirna.
marți, 31 martie 2015
joi, 19 martie 2015
miercuri, 18 martie 2015
luni, 16 martie 2015
ie Bistrita TRANSILVANIA - ROMANIA
se lucreaza la fir si in puncturi. si cu margelute. pieptul poate fi simplu, daca este acoperit de pieptar.
sau se pot repeta raurii de pe maneca
Colecţia de artă populară Silvia-Floarea Tóth
marți, 10 martie 2015
luni, 9 martie 2015
joi, 5 martie 2015
IA olteneasca - camasa de Mehedinti, incretita la gat, cu maneci ample
Nu-s doua camasi croite, pe masurate, FIX la fel. Dar m-a invatat Doamna Varvara ca trebuie comparate toate si facuta o medie – atunci cand scoti o schema de croiala. Ca de obicei, sa nu uitam ca dimensiunile difera in functie de latimea valului de panza si NU ale femeii. Ca largime, toate sunt la fel – diferentele sunt absolut neglijabile. Ca lungime, difera dupa cum a fost panza. Am folosit o medie de 44 cm, dat fiind ca a fost dimensiunea cea mai des intalnita (inclusiv la panzele de casa din sud cumparate de mine de-a lungul timpului). Vorbim acum de croiala veche. Apoi vedem cum s-a modificat in timp, pana dupa razboi, cand s-au facut camasi si din panza de cumparat. (industriala). Baza pe care se construieste camasa aceasta este: PATRATUL. Cam incredibil de geometric, dar asa reiese. Se urmareste, ca efect: BOGATIA, LARGIMEA, AMPLOAREA. Se croieste astfel incat pieptii, manecile, stau perpendiculare pe valul de panza: adica sus si jos nu au nevoie de tiv, ca sunt marginile panzei. Au nevoie de tiv (la cele vechi fara gaurele) – acolo unde se imbina intre ele. Iata: pieptul este compus din 2 patrate. Ciupagul le strange la gat insa, in partea de jos, doar cativa centimetri sunt cusuti. Nu o data am intalnit cusatura la piept facuta in graba, fara cheite inca, doar asa, insailata cu ata neagra. Spatele l-am intalnit dintr-o singura bucata (dreptunghi format din 2 patrate) dar si din 2 patrate separate, unite cu cheite. Clinii care dau largime manecilor se coboara apoi si unesc pieptul de spate. Aici adesea se intampla o mare incurcatura. I-am gasit: taiati, descusuti, carpiti, inlocuiti, innaditi – semn ca aici camasa avea de suferit. Senzatia, cand porti asa o camasa, este ca manecile pleaca direct din talie, ca si cum tu nu mai ai trup. Foarte des acesti clini sunt mai lungi decat camasa. Sa fi fost taiati 'ca sa fie' si n-au mai fost ajustati? Sau au fost inadins taiati mai lung? Camasile de Mehedinti se poarta cu poalele separate. Poalele se incretesc cu snur. Ei bine, acesti clini ajung mai jos decat camasa si stau sub-brat. Sa fie oare un fel de a fixa camasa sa nu se ridice cu totul de sub brau cand ridici mainile in sus? Din pacate asta nu am experimentat, pentru ca eu mereu imi insailez poalele de camasa. Fireste ca aceasta croiala s-a schimbat in timp. Exista destule cazuri in care manecile s-au croit rotite, adica in lungimea valului de panza, ca sa fie mai lungi. (44+22 – cat au manecile vechi, pot fi cam scurtute pentru anumite persoane). Iar asta este situatia cea mai des intalnita de mine !!! Apoi: daca tot te-ai decis sa croiesti manecile in lung, poti foarte bine sa nu mai croiesti altita separat. Deci au facut maneca intreaga, pe toata lungimea. Multe au simtit totusi nevoia sa aiba zona altitei mai ingusta (ca e foarte ampla camasa) si atunci au facut rascroiala in dreptul altitei. Apoi: cand au croit pe panza industriala, nu am mai avut constrangeri – si au disparut, usor-usor si clinii. Maneca s-a facut ampla de la bun inceput, la fel si pieptul si spatele. La camasile pe panza industriala se vede mai bine cat de iubite au fost manecile mari – sunt unele cu maneci chiar foarte lungi. Pe schema de croiala am reprezentat, cu rosu, zonele pe care am intalnit ornamentele (in medie). Fireste ca sunt camasile cu flori izolate, camasile tesute (care au personalitatea lor) etc. Poalele, cel mai adesea, au modelul de jos fie costisat, fie drept, normal, insa ridicat apoi pe zonele de imbinare dintre fata si spate, acolo unde el este vizibil, unde nu este acoperit de catrinte. Exemple de astfel de camasi puteti vedea aici:
http://www.perpetualicons.com/heritage/ Daca vreti sa va coaseti singura camasa, va poftim in grupul de cusut, Semne Cusute in actiune https://www.facebook.com/groups/224922601040515/
sâmbătă, 28 februarie 2015
marți, 3 februarie 2015
luni, 2 februarie 2015
duminică, 1 februarie 2015
vineri, 23 ianuarie 2015
traditional Romanian blouse from MOLDOVA, Bacau county
incretul si raul central al manecii se cos la fir, cu matase alba
Abonați-vă la:
Postări (Atom)