miercuri, 27 martie 2013

27 martie, BASARABIA


Am asteptat sa se faca 27 martie ca si cum ar fi fost revelionul. Azi incep un nou proiect; un vis de-al meu, legat de Basarabia, devine realitate.
Am privilegiul si raspunderea de a reconstitui 40 de modele de ii stravechi, de dincolo de ...Prut. Privilegiul – pentru ca eu le-am putut vedea deja; iar unele sunt de o frumusete rara!
Raspunderea – pentru ca sursele sunt vechi, incetosate si incomplete.
Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau – pentru care lucrez acest proiect in formula 'colaborator - voluntar' – va avea ce prezenta la sfarsitul lunii mai!
Doamnei Varvara Buzila, director adjunct al Muzeului, ii multumesc din suflet pentru ca a avut atata incredere in mine; ma simt onorata pana peste poate

marți, 26 martie 2013

ie din MOLODOVA, Basarabia


Raspunderea pentru incadrarea corecta a acestui model revine Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala, care mi-a furnizat, la cerere, izvodul necesar pentru a compune plansa.
Am completat elementele lipsa cu izvoade de Bucovina, din aceeasi familie.
Eu nu am si nu stiu sa existe dovezi concrete ca aceast model a fost imaginat, cusut si reprezentativ in teritoriul R. Moldova. 

"Spre exemplu, de la sfârşitul anilor ’80 şi până la începutul anilor ’90 mai multe
formaţii orientate spre interpretarea folclorului autentic, negăsind costumele adecvate
în republică, procurau costume autentice din nordul Basarabiei şi din Bucovina. Este
important să subliniem că nu preferau costume recent făcute, ci din cele vechi, produse către sf. sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX, fapt ce se potrivea cu tendinţa interpreţilor de a cânta folclor autentic.
Revenind la refortificarea tradiţiei prin contribuţia bucovineană, trebuie să apreciem
că ea a fost îndreptăţită, formaţiile aveau în ce evolua, propuneau un model vestimentar clar înţeles de societate, iar meşteriţele populare au avut un răgaz necesar pentru a asimila producerea costumului tradiţional după tiparele vechi." - Varvara Buzilă; Costumul Popular din Republica Moldova

ie din BASARABIA


Raspunderea pentru incadrarea corecta a acestui model revine Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala, care mi-a furnizat, la cerere, izvodul necesar pentru a compune plansa.
Eu nu am si nu stiu sa existe dovezi concrete ca aceast model a fost imaginat, cusut si reprezentativ in teritoriul R. Moldova. 

"Spre exemplu, de la sfârşitul anilor ’80 şi până la începutul anilor ’90 mai multe
formaţii orientate spre interpretarea folclorului autentic, negăsind costumele adecvate
în republică, procurau costume autentice din nordul Basarabiei şi din Bucovina. Este
important să subliniem că nu preferau costume recent făcute, ci din cele vechi, produse către sf. sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX, fapt ce se potrivea cu tendinţa interpreţilor de a cânta folclor autentic.
Revenind la refortificarea tradiţiei prin contribuţia bucovineană, trebuie să apreciem
că ea a fost îndreptăţită, formaţiile aveau în ce evolua, propuneau un model vestimentar clar înţeles de societate, iar meşteriţele populare au avut un răgaz necesar pentru a asimila producerea costumului tradiţional după tiparele vechi." - Varvara Buzilă; Costumul Popular din Republica Moldova

ie din OLTENIA, Malaiesti


obiecte pseudonationale

Istoria se repeta. Nu putem proteja costumul, arta si arhitectura traditionala intr-un glob de sticla; asta fac muzeele; iar muzeele sunt un fel de minunate morminte vizitabile.
Arta traditionala trebuie sa lupte ca sa traiasca si nu-i tocmai o lupta dreapta. Ea, saraca, e veche si sleita de puteri; pe de alta parte, "negustori fara scrupul si amatori fara pricepere" sunt destui.
Caci romanul s-a nascut poet; mai nou si designer si artist si nu-i mai poti ingradi creativitatea.
Fara studii, fara pregatire, si mai grav, fara respect, unii considera ca daca au scalat un motiv ca sa fie eficient pentru masina de brodat – au fost creativi.
Se produce prea mult gunoi. Au, nu-i prea dur? Nu, pentru ca orice obiect devine gunoi, mai devreme sau mai tarziu. Un designer responsabil va sti ca trebuie sa prelungeasca viata obiectelor; fie sa le gandeasca reciclabile sau reutilizabile; fie sa le dea valoare. Valoare care ramane si dupa ce moda trece.
Daca pretindem ieftineala, nu castigam nimic; doar calitatea va avea de suferit, producatorul nu isi va recalcula un profit mai modest. Sa fim selectivi si sa fim dispusi sa platim.
Daca, totusi, am cumparat o ie veche de la o femeie in varsta si necajita – cu numai 100 de RON – sa nu ne bucuram prea mult, ca nu-i semn bun. E semn de mizerie si de disperare.

duminică, 17 martie 2013

MUNTENIA, model de ie din Braila, Vadeni


MOLDOVA - model de ie din Botosani


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


motive traditionale romanesti din Basarabia


duminică, 10 martie 2013

MUNTENIA - model de ie din Arges - 1


7 semne primordiale – COLOANA (4)


Va propun urmatorul exercitiu de imaginatie: Brancusi nu a existat.
a) comparati siluetele feminine (Cucuteni – din cartea D-lui V. Vasilescu) cu cele care apar, dupa cca 5000 de ani, pe stergare moldovenesti. Ce vedem in dantela sunt coloane infinite de femei, generatii, una dupa alta: bunica – mama – fiica – tot asa ... Cu mainele in sold, adica puternice, auto...ritare, ele sunt responsabile de stabilitatea familiei, continuitatea neamului si a traditiei.
b) comparati un covor (berber) pe care l-am vazut in Maroc, in 2008 – cu desenele din cartea D-lui V. Vasilescu. Aceeasi compozitie: 1/2 romb + romb + 1/2 romb = trecut – prezent – viitor. In mijlocul fragmentelor de coloana sta iar rombul, simbolul fertilitatii. Fertilitatea solului asigura hrana si femeile asigura continuitatea: generatie dupa generatie.
Pana de curand am crezut ca oamenii au imaginat coloana dupa fulger, ca fiind un fel de 'scarita' necesara pentru comunicarea cu Cerul. Pe-o parte ajung rugaciunile la cer si pe-o parte vin raspunsurile. Acuma vad coloana ca fiind exclusiv rugaciunea omului pentru propria existenta.
Voi cum simtiti coloana?


Let's pretend our http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Brâncuși never existed.
a) compare the feminine figures from Cucuteni-Tripolye ancient culture with those still used on textiles, 5000 years after; in our days. We see endless columns of women, generations coming one after another: grandma, mother, daughter and so on. Their proud and bold attitude (hands on hips) reflects their responsability: continuity (keeping the family, the nation/tribe, the tradition).
b) compare the motif on a carpet i've seen in Morroco, in 2008, with images found to be used around here: the same composition: 1/2 diamond + 1 diamond + 1/2 diamond = past – present – future. In the middle of everything is the diamond, symbol used for fertility. Fertility of the soil (food) and female fertility are vital for continuation: generation after generation.
So far I thought that people were inspired by lightning when they created 'the column', as communication between them and gods. One way, up, go their prayers; on the way down comes the answer. Now I see it as: awareness, concern and prayer for human existance.