duminică, 30 septembrie 2012

frunza verde de ...


"Getul era 'om de padure', dupa cum asa de just si de frumos ne-o spune Parvan insusi. ... Getii aveau un stindard cu 'balaur' (cap de lup, coada de sarpe). Imaginea tradeaza mitologia unui om de padure. ... Getul, ca om de padure, avea desigur si zeitati ale padurii. Padurea era pentru el o divinitate palpabila, magic-ocrotitoare. Getul, cand intra in padure, se simtea intrand in divinitate. Noi, romanii, mai cunoastem si astazi o 'muma a padurii', cel putin in povesti. De multe ori, memoria istorica se refugiaza in povesti. Chiar daca aceasta muma a padurii n-ar fi o ramasita arhaica – si nu vedem de ce n-ar fi - , e ingaduit totusi sa banuim in dosul unor atari figuri palpitand un strafund de mitologie si de magie a padurii, un strafund geto-trac. Calauziti de vechi motive de folclor, am fi dispusi sa mergem chiar mai departe. S-a spus nu o data ca 'frunza-verde', cuvintele runice cu care incepe cantecul, ar fi simbolul legaturii istorice ce exista intre roman si padure, protectoarea sa in vreme de bejenie, sau o amintire a vremurilor de haiducie. Noi vedem in aceasta "frunza verde" ceva mai mult, adica ecoul preistoriei. Intrezarim in dosul cuvintelor un verde arhaic, de mitologie si magie a padurii si a zeitatilor vegetale. 'Frunza-verde' are ceva dintr-o rituala invocare a stihiilor vegetale care ocrotesc viata si mai ales datatoare de viata."

a scris Lucian Blaga, in eseul "Getica", publicat in revista Saeculum, I, nr. 4, 1943

maghieran, flori, maselar, frunza de smeurica, bujor, frunza tamaitei, floricele, copacel cu crengute, fasole, garoafe, clopotei, crucite, bradanasi, frunza de navalnic, feriga, romanita, frunzele paltinului, feriga, romanita, frunzele frasinului, mugurasi, macris iepuresc, trifoes, frunza trifoiului, cimbru, gura leului, nemtisori, poame de vie, boarze, frunza macului, cicoare, frunza mirtei, frunza de capsuni, loboda, floricele macisele, cimbrisor, holbure, ochiul boului, coacaza, dedita, mazarichea, frunza visinului, cerceii domnului, brad, frunza rutei, floarea macului, pomisori, plopisori, butucasi cu bobite, tortel, bobite, soarea soarelui, floricele cu carligi, crengute, merisori, graunciori, frunza plopului, trandafirul romanesc, rezele, floricica marului, frunze in unghi, frunza urzicei, chiper in trei unghi, frunze de nalba, crengari cu graunciori, pastai, floricele de maslini, floricica dumbravnicului, in trei frunze, hribi, trifoaie inflorite, floricele de trandafiri, floricelele cimbrului, bobocei, frunze de gutai, pinisori, creanga bradului, frunzele scorusului, spicusori, flori de barbanoc, creanga molidului, floricele pe creanga, frunza stejarului, graul cucului, pintrijelul, toate vin, in variante diferite, care mai de care mai inspirat geometrizate, sa impodobeasca raurii iilor, pieptul si poalele. Insa n-au ce cauta pe altita si incret; care vorbesc cu alte semne, despre altceva. Si voi scrie despre asta in curand.

Doar ca azi am trecut prin padure si mi-am amintit: cum e sa fii copil si sa-ti petreci toata vacanta de vara in codru si prin padure si mai ales prin mlada (padure foarte tanara) de dimineata pana seara; sa cunosti toate florile, toti copacii, dupa frunze si scoarta, sa cunosti toate ciupercile bune si sa stii cum se ascund sub frunze.

Un singur lucru nu inteleg: de ce oare n-am intalnit pana acum printre atatea motive, busuiocul si pelinul, care sunt preferatele mele, alaturi de maghieran? Stie cineva? Va rog !

sâmbătă, 29 septembrie 2012

MOTIVE: pinisori (P42, M27)


MOTIVE: frunze de gutai (P42, m26)


MOTIVE: carhanasi (P42, M25)


MOTIVE: invartiti (P42, M23)


MOTIVE: perciuni (P42, M22)


MOTIVE: fasolele (P42, M21)


MOTIVE: pieptanasi (P42, M20)


MOTIVE: muscute (P42, M17)


MOTIVE: varticusi (P42, M13)


MOTIVE: palme (P42, M11)


MOTIVE: bobocei (P42, M9)


MOTIVE: prescuri (P42, M8)


MOTIVE: greble (P42, M7)


MOTIVE: racsori (P42, M3)


MOTIVE: flori Ceahorene (P42, M1)


vineri, 28 septembrie 2012

povestea lui Navalnic


Pentru ca am fost cuminte si am desenat cu spor, ieri am primit un cadou minunat.

Cartea cu "Hore si chiuituri din Bucovina", adunate de Simion Florea Marian, carte editata in 1911, la Viena si la Lipsca. Contemporana cu Albumul cu motive populare din Bucovina :)

Si asa am aflat care-i treaba cu "frunzele de navalnic", motiv 3 de pe plansa 11:

"Navalnic era numele unui flacau frumos, cazut din cer de frumos. Fetele, cum il vedeau, se prapadiau dupa dansul si-si faceau sama. Daca intra undeva, in vreun sat, toate cararile se incurcau pentru fetele cele frumoase si toata partea femeiasca nu-si mai tinea firea si umblau femeile buimace – bete, nu altceva. Ce sa mai vorbim!

Baietanul cel nazdravan – caci si nazdravan era galatusul cel fumos! - ajunse intr-o padure si acolo ce sa mai afle? Maica Domnului avand a trece prin locurile acelea pline de copaci si de buruieni fel de fel – isi incurca si ea drumul din pricina lui – si ori incotro s'ar fi intors, tot degeaba: trei zile si trei nopti a trebuit sa rataceasca Prea Sfanta, pana ce, intr'o buna dimineata, drept in zori, se intalneste in intunericul padurii c'o baba imbracata in camesa alba, umbland dupa buruieni de leac si fiind si ea tehuita de holteiul cel fermecator.
- Pe cine cauti, batrana a lui Dumnezeu, in zorii diminetii?
- Hei! Pe Navalnic-voinicul cel ce urseste fetele, raspunse baba, - si am sa-i fac de urat, sa nu mai incurce cararile oamenilor!

Navalnic, care pandia intr-un tufis, a iesit la lumina, gata sa iea vieata si batranei precum si Maicei Prea Curate.

Dar aceasta, cunoscandu-l indata a blagoslovit asupra-i zicand:
- Navalnic esti, navalnic sa fii!
Intre buruieni de dragoste esti, si buruiana de dragoste sa ramai!

Precum a si ramas: buruiana de dragoste, pentru leac. Caci si acum el creste in paduri pe vetre anume, stiute de babe facatoare de lumea draga. De Sf. Maria-Mare, de obiceiu, se duce vreo baba de acestea, in zori, la padure: impreuna cu ea merge tineret mult chiuind: uiu! Iu, iu, iu! Suparat nu se cade sa mearga nimeni la o asa iscodire, care cere veselie si voie buna. Duc in mana mai cu seama zahar si, pe langa altele, zice biata baba cea imbracata in curata si frumoasa camesa alba: cum navaleste lumea la zahar, asa sa navaleasca si dragostea in casa la mine! De obiceiu se chiuie mai tare, cand se da cu ochii de buruiana dragostei – adica a nazdravanului si frumosului Navalnic."

(Povestea a fost spusa de d-soara Alexandra Leontescu, din Vlasinesti-Dorohoiu.)
 
 

ATENTIE ! se fura motive


Tanti Florica, nascuta in 1923, in judetul Olt, mi-a povestit cum se furau motivele pe vremuri:
"toamna, veneau la noi muntenii, sa vanda fructe prin satele de la campie. Dadeau mere si prune si luau grau si porumb. Si se rugau fetele, femeile, de muntence sa le lasa si lor ia pentru o saptamana sau doua, pana treceau pe drum inapoi. Ca muntencele aveau iile mai frumoase. Si repede coseau modelul, sa-l tina minte si il ascundeau pe dupa soba. Apoi, toata iarna coseau, la lumina de lampa, ca sa fie gata de Paste, cand toate vroiau sa iasa cu o ie noua. Si toate vroiau ca a lor sa fie cea mai frumoasa. Ce coseau la ea tineau secret, sa fie surpriza. Daca se-ntampla, ca vre-o fata sa vada modelul alteia si sa-l fure, iesea un mare scandal. De fata cu toata lumea, acolo pe loc se certau si ii zicea 'hoato, de ce-ai furat?' si apoi nici nu-si mai vorbeau".

Inginerul E Kolbenhier, din al carui Album eu reproduc acum motive, povesteste si el despre furtul de motive:
"din numarul intreg al desenurilor intrebuintate, o parte foarte mare este, fara indoeala traditionala si s'a conservat neschimbata din generatiune in generatiune pana in ziua de azi. Altele iara vor fi suferit in decursul vremurilor destule schimbari in forma si coloare, din cauza tendintei femeilor, de a da lucrului o nota individuala; multe apoi sunt productele clipei, nascute ocasional in urma unui impuls din afara, sau efectul unei dispozitii speciale, cu care un timpul din urma se combina si ambitia de a iscodi un desen ce nu-l are nici una din celelalte femei din sat.
Mania aceasta, de a escela singura, seduce in timpul din urma adese si duce la o furatura ciudata de desenuri: o fata care merge la hram intr-un sat invecinat, vede acolo la o fata frumoasa din alt sat un desen care-i place deosebit. Cunostinta-i facuta indata: fata studiaza desenul, isi inseamna cat mai bine formele lui principale, numara chiar si firele si, ajunsa acasa, reproduce rapede din memorie motivul pe panza. Amanunte uitate le inlocuieste dupa gustul ei, adaogand cate odata una sau alta si ambitia ei este satisfacuta, totodata insa s-a creat un nou desen sau o noua varianta.
...
Unele desenuri, care, prin maritisul unei fete dintr-un sat in altul, se introduc si se raspandesc de la ea in satul din urma, se numesc cate odata dupa satul de origine. Asa, de pilda, Mahalana, Ceahoreana, dupa satul Mahala, Ceahor; iar la rusi se afla adese pentru unele desenuri folosite de ei numirea generala "woloskie" adica romaneasca."

Autorul a insistat sa mentioneze in Albumul sau toate nationalitatile care se gaseau la vremea aceea pe teritoriul Bucovinei; s-a declarat impartial si a avut cuvinte de lauda pentru costumele tuturor. Apoi s-a scuzat fata de cei pe care nu ii va include in Album, spunand ca nu poate face un studiu atat de amplu – care sa fie si temeinic documentat. Din cele 73 de planse care au fost desenate, cam 47 sunt dedicate motivelor romanesti, iar restul motivelor rutenesti. Fiecare plansa are mentiunea respectiva. Isi cere iarasi iertare fata de hutani si descrie portul lor in cuvinte, comparandu-l cu cel romanesc si cu cel rutenesc. Pentru ca, mentioneaza el, deosebirile sunt clare. Sunt zone unde, convietuind, s-au influentat unii pe altii; dar a fost firesc sa insiste in a-si pastra caracterul propriu. Prin culorile folosite, prin tipul de modele, felul in care ele sunt mai mult sau mai putin geometrizate, puse in compozitie si dimensiunea acestora. Sunt usor de deosebit.

In fine, acestea sunt niste furturi dragute si nevinovate.
Insa ce ziceti de asta:
Doamna din Moldova, (specialist de renume), care mi-a indicat acest Album, mi-a povestit, revoltata, ce s-a intamplat cu el. A fost readus in atentie, dar nu corect.
Iata cum apare acest album, re-editat in Canada, de catre o asociatie a femeilor ucrainiene:
brusc, toate aceste motive, atent selectate si catalogate, sunt etichetate drept "ucrainiene".
Interesant ca in Albumul original, de fapt, cuvantul "Ucraina" – "ucrainian" nici nu exista. De ce? Ghici! Mai jos puteti compara copertile:

pe pagini, femeile ucrainiene din Canada, au omis sa mentioneze provenienta motivelor. Nu cred ca n-au mai avut loc pe pagina; pentru ca un text general tot au pus acolo; mai degraba pare ca n-au avut bune intentii:
 
 
 Fara sa fiu specialist, pot sa-mi dau cu parerea si sa spun ca mi-e cam SILA sa vad asa ceva. Asta ca sa folosesc un cuvant de origine slava.
Sincer: cred ca acesta este un furt urat. Nu stiu cui ar trebui sa-i pese, daca se mai sensibilizeaza cineva sau nu, sau ce-ar fi de facut.

Totusi, de acum incolo, eu voi adauga tag-uri in engleza, care sa descrie toate motivele ca fiind romanesti. Pentru ca, oricum, n-o sa ma obosesc sa redesenez motivele rutenesti: am alte prioritati:
vre-o 350 de ii + vre-o 700 de motive din Moldova centrala, din sudul Olteniei si Tulcea.
Cate bucati de tara inca imi lipsesc !!! Si lista mea de "to do" sporeste. Pe langa ce-am gasit singura, am mai si primit. Pana acum, sunt 4 persoane care mi-au permis sa le fotografiez colectiile personale si sa le adaug aici pe blog, in viitor. Le multumesc frumos!

Cu asa abundenta de motive, nu pare c-am avea nevoie sa furam motivele altora; insa, ne permitem oare sa lasam sa se piarda din ele? Sau sa ne gandim si la urmasii urmasilor nostri si sa avem ceva mai multa grija?


joi, 27 septembrie 2012

MOTIVE: varticusi (P41, M26)


MOTIVE: perciuni (P41, M25)


MOTIVE: floricelele cimbrului (P41, M24)


MOTIVE: serpicuti (P41, M21)


MOTIVE: serpicuti (P41, M20)


MOTIVE: macris iepuresc & urma cerbului (P41, M19)


MOTIVE: crapati cu perciuni (P41, M16)


MOTIVE: vermisori (P41, M15)


MOTIVE: fluturasi (P41, M13)


MOTIVE: fasolele (P41, M12)


MOTIVE: gainute (P41, M3)


MOTIVE: flori (P41, M2)


MOTIVE: cocosei (P41, M1)


MOTIVE: verticusi (P40, M18)


MOTIVE: invartiti (P40, M17)


MOTIVE: floricele de trandafiri (P40, M15)


MOTIVE: fluturasi (P40, M13)


MOTIVE: trifoaie inflorite (P40, M12)


MOTIVE: buracuti (P40, M9)


MOTIVE: ochii broastel & urmutele puilor (P40, M7)


MOTIVE: bradanasi (P40, M6)


MOTIVE: pieptanasi (P40, M5)


MOTIVE: din soare (P40, M4)


MOTIVE: losnicioara (P40, M3)


MOTIVE: hrib (P40, M2)


MOTIVE: clopotei (P40, M1)


marți, 25 septembrie 2012

MOTIVE: cobelcasi (P39, M29)


MOTIVE: caiuti (P39, M26)


MOTIVE: prescuri (P39, M25)


MOTIVE: muste (P39, M23)


MOTIVE: tantarasi (P39, M21)


MOTIVE: in trei frunze (P39, M19)