luni, 15 iulie 2013

tipar iie cu altita ca element de croiala


croiala iie


CAMASILE FEMEIESTI
Normal, in cazul femeilor, lucrurile sunt mai complicate. S-au folosit 2 principii de baza pentru croiala si fiecare dintre ele in mai multe variante.
Principiul in "T", ca un fel de T-shirt, unde manecile se ataseaza la stan perpendicular – acest tip de croiala este universal valabil, raspandit peste tot in lume, considerat a fi cel mai vechi tocmai datorita raspandirii lui.
Si... s-a folosit si croiala de tip "carpatic", unde pieptul, spatele si cele 2 maneci erau stranse in jurul gatului, incretite.
Un tip ce croiala nu il exclude pe celalalt; eu locuiesc in zona etnografica Ilfov. Daca traiam acum 200 de ani, as fi avut cateva camasi de tip "T" pentru zilele de lucru, o camasa incretita (triunghi portocaliu) pentru duminca la biserica si o camasa cu altita ca element de croiala (triunghi visiniu) pentru Sarbatorile mari.

Este iia de tip carpatic, incretita la gat, 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu ea?
O sa-mi dau si eu cu parerea, dat fiind ca multi au facut-o deja.
1) eu una nu ma pot mandri decat cu ce-am realizat eu; cu ce-am lucrat eu, cu munca mea; nu am nici un merit pentru ce-au realizat bunicile si strabunicile mele, nicidecum ale altora. A, ca le admir si ca le respect – asta da, cat pot eu de mult. Pe de alta parte, cunosc putin si despre portul femeilor din neamurile vecine. Si ele au vrut sa fie frumoase, frumos imbracate, ca femeile de pretutindeni. Si ele au muncit la fel de mult la camasile lor. Daca admiri sincer arta traditionala, nu te poti opri la granite. Atunci ce face diferenta? De ce nu desenez camasi bulgaresti sau rusesti? Pentru ca prioritatea si raspunderea o avem mai intai fata de camasile noastre; cand iile romanesti vor fi la adapost de uitare si distrugere, atunci da, voi ajuta pe oricine altcineva intr-un demers asemanator.
Fiecare tip de camasa care se pierde, fiecare prajitura care nu se mai gateste, fiecare dialect care dispare – lasa lumea noastra mai saraca.

2) vom gasi camasi incretite si in tarile vecine; sa nu uitam ca muntii Carpati nu sunt doar in granitele actuale ale Romaniei; sa nu uitam ca granitele de acum sunt mult prea recente ca sa spuna ceva in domeniul portului traditional; sa nu uitam ca numerosi romani traiesc in afara granitelor de azi si sa nu uitam ca romancele, cand au plecat, si-au luat iile cu ele.
Si inca o fac. Dovada? Pe 24 iunie 2013 – ii in cel putin 50 de tari.
Multe camasi au creturi, falduri si poate nu recunoastem tipul de croiala si varianta respectiva. Nu-i nimic, inca ne putem orienta dupa alte aspecte: compozitia (dispunerea ornamentelor), dimensiunea cusaturilor si nu in ultimul rand, cromatica.
Cromatica romaneasca veche, autentica, se baza pe diferite nuante de negru, brun, rosu si verde potolit, visiniu. Si ocru, galben sau alb pentru incret. Popoarele din jur au preferat culorile tari si alaturari contrastante, nuante de "rosu piperat", albastru si verde.

Marea majoritate a modelelor de ii pe care le-am desenat fac parte din varianta "camasa cu altita ca element de croiala" – care e cam 100% romaneasca (si nu e singura).
Sper ca pana la sfarsitul verii sa reusesc sa desenez si modele pentru camasi de Vrancea, cu maneca rasucita, foarte spectaculoase, iesite din uz de mai bine de 100 de ani (triunghi magenta).
Cu linie rosie punctata am reprezentat locul unde se imbina (cu cheite sau nu) bucatile de panza. Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

croiala camasa pentru barbati - general


CAMASILE BARBATESTI, croiala dreapta, universala, sa zicem "de tip T-shirt"
Croiala camasilor barbatesti romanesti este una universal valabila, folosita pe mai multe continente, din cele mai vechi timpuri. Specialistii o mai numesc "de tip poncho", "de tip tunica", la noi i se spunea "dreapta", "sloboda", "batraneasca" "de lucru" etc ...
indiferent de nume, principiul de croiala este acelasi:
panza tesuta in razboi rezulta ca un val lung, de cca 50 cm latime (usor variabila).
Acest val de panza se taia pentru a permite trecerea capului si astfel, simetric, acoperea trunchiul – se numea stan. Se adaugau clini, pentru largime. Se adaugau manecile, in forma de "T". Nu exista rascroiala pe care o are acum un T-shirt; manecile se coseau drepte de stan si pentru mobilitate, primeau un patratel de panza la imbinarea de jos – numit pava.
Lungimea camasii a variat in functie de zona etnografica, de moda timpului, de varsta, de eveniment (camasile de mire au fost intotdeauna mai lungi).
Barbatii au fost, totusi, mai conservatori, mai putin sensibili la moda si atunci portul lor s-a pastrat mai bine, mai aproape de cel stravechi.
Semnele erau cusute la imbinarea intre 2 piese, de-a lungul cusaturii; cu rost, nu presarate in camp sau aiurea. Motivele folosite erau abstracte, geometrice si vegetale. Pe camasile barbatesti nu se foloseau motive zoomorfe sau antropomorfe.
Calite ocolite cu diverse frunze si flori, stele pe camasile de mire, coarnele berbecului si carligul ciobanului, crucea in X, sfaditele, coltii lupului, soarele sub forma de ochi, acestea sunt motive potrivite pentru camasile barbatesti.
Motivele au fost discrete, cusute fin si camasile bibilite cu o gramada de alte detalii, vizibile doar de aproape, alb pe alb.
O piesa foarte spectaculoasa a portului barbatesc era braul: tesut, lat, lasa loc creativitatii.
Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facut dupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

 

iie din BASARABAI - model (28)


joi, 11 iulie 2013

iie in lucru

 
Iia basarabeana, model nr. 25 - in lucru - va fi prezentata la FESTIVALUL IIEI de la Chisinau, pe 10 august 2013.
Respectam intru totul vechile reguli de croiala, de compozitie si tehnicile de lucru.
 
ECHIPA: Ana-Maria Trandafir, Maria Lungu, Mihaela Ivana, Veronica Raileanu, Ioana Corduneanu