inspiratie motive traditionale romanesti


Nu se poate lumina fara umbra si facere de bine fara rau.
Cand s-au tiparit primele Albume cu modele de ii, (cu sprijinul Casei Regale, al Ministrului Invatamantului, etc), parerile romanilor au fost, ca de obicei, impartite.
In timp ce multi laudau aceste initiative, altii criticau. Invinuiau Albumele ca ucid creativitatea (femeile copiaza si nu mai iscodesc modele noi), sau ca distrug specificul regiunilor, prin imprumutul si migratia modelelor. Aceste lucruri se intamplau deja, de cand lumea si pamantul, dar, intr-adevar, cu alta masura iar femeile STIAU cum sa adapteze un model imprumutat, integrandu-l in canoanele comunitatii lor. Tiparul a accelerat aceste fenomene cu 'viteza masinii'. Acum, internetul accelereaza procesul, cu 'viteza luminii'. E aiurea sa invinuiesti Albumele sau arhiva de modele de pe internet. Oamenii singuri decid cat si ce vor sa respecte si de ce. Fiecare sa mediteze la ce inseamna "libertatea de creatie", ca suntem in 2014, in Romania, in Europa.
In triburile de pastori nomazi din Anatolia, acolo unde, odinioara, identitatea / apartenenta – putea face diferenta intre viata si moarte, exuberanta tinereasca a fetelor era considerata un posibil pericol. Ea trebuia domolita si creativitatea exprimata in mod disciplinat. Semnele chiar se "citeau" strict.
Iata de ce nu putem raspunde mereu la intrebarea care apare atat de des: "de unde este iia mea"?
O camasa cusuta intr-o anume zona poate purta, adaptat, modelul altei zone.
Raurii unei camasi de Muscel, cusuti cu vinetiu, ajung, in timp, sa fie si altita si rauri – si pentru o camasa din Muscel si pentru una din Gorj. Camasa din Gorj "simte" nevoia incretului. Camasa din Muscel "simte" nevoia de culoare. Maria Lungu poarta pe cea de Muscel la Festivalul Iei, in 2013, la Chisinau. Modelul o inspira pe Olesea Enachi si ea se pune pe cusut. Este ca o selectie naturala. Cele mai iubite modele se plimba pe unde nici nu gandesti, prin toata lumea.
Iar in ceea ce priveste kitsch-ul, producatorul si consumatorul de kitsch – nimic nou.
"Traim intr-o epoca in care obiectele taranesti, avand caracter artistic, sunt foarte cautate. De unde pana acum 30 – 40 de ani, putini erau acei care le acordau atentie, in ultimul timp s-a produs o reactiune in sens contrar si arta populara a cunoscut o admiratie fara rezerva, putin indiscreta, ca toata manifestatiile in legatura cu moda si snobismul. Si daca neatentia si dispretul cu care erau tratate si mai inainte, au facut ca multe lucruri demne de pastrat sa dispara, dragostea de acum nu e mai putin vatamatoare. Ea da prilej sa se inmulteasca si raspandeasca prin negurstori fara scrupul si amatori fara pricepere, toate acele obiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun intr-o ciudat alumina si gustul producatorului si pe al cumparatorului, compromitand produsele autentice ale artei taranesti. ... In orice caz, s-ar fi putut introduce oarecare ordine in haosul care domeste acum in domeniul artei populare si s-ar fi putut face o separatie intre ce este autentic romanesc si ce nu; intre ce este frumos conform cu vechea traditie, demn sa traiasca mai departe si produsul hibrid al modei, care in zilele noastre provoaca aceleasi ridicole victime la sate ca si la orase.

Scria Domnul George Oprescu in 1922, in cartea "Tara Noastra"

Comentarii