NOI intre NOI

Un expert o sa rada, probabil, de schema mea sau o sa ma critice; insa pe noi, oamenii obisnuiti, acest desen o sa ne ajute sa ne orientam un pic in spatiul in care s-au purtat iile (camasile cu altita / incretite la gat / de tip dacic / de tip carpatic).

S-au purtat ii si in Botosani, Neamt, Bacau, Roman ... chiar si in Constanta; dar n-am gasit ceva specific al lor; poate pentru ca nici nu am vazut foarte multe modele vechi – dinainte de 1918.
Schimbari, mode, influente, au fost la ii si mai inainte; dar dupa Unire romanii au comunicat altfel si s-au miscat intre granite mai mult decat oricand pana atunci. Si modelele s-au mai amestecat.

In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "serpeasca", etc Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii "infurcati" ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti "sabiate"; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi.

Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita "tabla". Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata.

Cromatica:

Ia de Suceava are culori sobre, dar placute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis.

Cea de Campulung e plina de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum.
In Vrancea, apare o geometrie puternica si culori tari: rosu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar si o croiala speciala a manecii: efectul de spirala nu e dat de rauri costisati ci de croiala manecii, care este rasucita. In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru.
In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se foloseste doar negru (si ocru pentru incret) – influenta clara dinspre zona "Saliste". In schimb compozitia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, carlige, etc. In Arges si Valcea, de asemenea apar compozitii monocrome, dar e vorba de rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru.

Nu am uitat de camasile specifice pentru Dobrogea si nici de cele din Banat, Oas, Maramures, Transilvania: Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud, Tarnave – fiecare are o personalitate aparte. Insa nu le pot aduce impreuna cu iile pentru ca; desi unele sunt si ele compuse tot din 4 foi si incretite la gat – au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Ornamentele sunt specifice: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras, 'peste cot' si ne zapacim de tot.