Ia este doar un tip de camasa dintre multele existente. Ia este camasa incretita la gat – spre deosebire de cea soloboda, adica dreapta. Diferentele sunt: croiala dar si materialul folosit. Mai sunt camasi cu platca sau cu ciupag, dar ele s-au folosit in zone mai restranse. Nu s-au purtat ii pe tot teritoriul romanesc. Nu degeaba unii o numesc "camasa carpatica". Cele mai multe ii provin din zona Carpatilor Orientali si Meridionali, Subcarpati si au ajuns si pe la campie – in special in sud. Insa in zonele joase: pe valea Prutului, in Basarabia, Dobrogea – ia a ajuns mai rar sau n-a ajuns de loc. Nu-i nici o tragedie si nu inseamna ca portul este mai putin romanesc sau mai putin valoros. Nu croiul camasii drepte in sine este specific romanesc; asa camasi se poarta in toata regiunea Balcanica si pana in Ucraina. Nici semnele cusute, luate separat, nu sunt exclusiv romanesti; motive identice sau asemanatoare se folosesc in Turcia, Caucaz, Polonia, Ucraina, Ungaria, in Tarile Scandinave. COMPOZITIA cusaturilor si CROMATICA – acestea te ajuta sa deosebesti intr-o clipa, o camasa romaneasca de una provenita de la vecinii nostri. Camasile noastre (cu sau fara altita) sunt facute sa impresioneze si de aproape si de departe: de aproape, prin linii delicate si armonia culorilor, imbinate cu gust de departe, de unde nu se disting detalii ci doar pete de culoare. Iar asta vine din alternarea si proportiile acestor pete (campuri) cu spatiile goale, nebrodate. Asta avem diferit: echilibrul, compozitia, broderii migaloase dar nu imbacsite. Alt gust, alt simt al frumosului. Nu mai bun, nu mai rau ca al altora: DIFERIT.
Va MULTUMESC minunata Doamna Ioana Corduneanu pentru ca daruiti cu generozitate de spirit din gandurile dumneavoastra despre "frumosul national romanesc" si ca m-ati ajutat sa inteleg mai multe despre "esenta" portului nostru popular. V-as intreba daca ati scris si despre ce fel de cusaturi manuale sunt folosite la imbinarea partilor de ie intre ele (pe lateral intre fata si spate sau la maneci)?
RăspundețiȘtergereCu admiratie, Mihaela
Ia este imbracamintea "de iesit in lume" iar modelele si culorile ei sint ritualice. Camasa feminina pe care o numiti "traco-ilirica" nu este o camasa de toata ziua si nu are nici o legatura cu ia, ci este pur si simplu un furou taranesc. Ea nu se lasa la vedere decit cel mult in partea superioara si doar in cadru intim si aceasta doar vara, cind este foarte cald si transpiratia din timpul treburilor casnice nu permite purtarea obisnuitelor straturi suprapuse de haine. Restul este acoperit de fusta/fota. De asemenea, joaca si rolul de camasa de noapte. Un alt aspect pe care trebuie sa-l semnalez este ca ati desenat aceasta camasa de aceeasi lungime cu iia, ceea ce nu este corect. Poalele camasii drepte ajung pina sub nivelul fotei cu aproximativ un lat de palma, fiind brodate. Poalele iei nu sint brodate, broderia iei se opreste in talie, iar partea de jos nu este atasata, precum poalele camasii, ci reprezinta o portiune nelucrata din piepti, cu rol de a intra in fota - cam in genul in care azi se poarta bluze tip "body". Nici n-ar putea fi brodate, acolo unde se poarta briu - briul ar fi insuportabil suprapus pe o pinza brodata, mai ales cu margele.
RăspundețiȘtergereTotodata, faceti o confuzie intre regulile purtarii camasii drepte feminine si regulile aplicabile camasii barbateasti, care combina rolul desuurilor cu al unui tricou si se poarta fie peste itari, prinsa cu briu, sau in itari, sub suman si bundita, functie de anotimp. Barbatii nu sint supusi unor conventii vestimentare atit de stricte precum femeile si imbracamintea lor e mai lejera - ca si azi, cind vedem fara a ne jena barbati dezbracati pina la briu, in timp ce ar fi socant sa vedem femei in aceeasi tinuta.
zone intregi ale Romaniei nici nu au folosit camasa incretita. pentru Dobrogea, pentru Valea Prutului, camasa dreapta este inclusiv camasa de mireasa. cautati sa vedeti celebrele camasi de Iasi, tesute cu alesaturi, din lana tigaie toarsa extraordinar de fin. cautati sa vedeti camasile de Tutova sau de Bacau, cu piepti de borangic. toate au croiala dreapta, desi sunt de mare fala. nenumarate exemple de camasi drepte din Bucovina, cusute cu margele, imbogatite cu bibiluri, demonstreaza ca inclusiv acolo unde camasa incretita s-a purtat la sarbatori, camasa dreapta a fost si ea scoasa in lume, in zile speciale. sudul Basarabiei, Teleormanul, Oltul - au la randul lor, numeroase exemple. poate ca nu la veti gasi in carti sau in muzeele mari, dar le veti vedea in fotografii vechi - ce nu mint. .... cat despre croiala ? s-au folosit mult mai multe variante, mult mai multe decat prezinta cartile. am ales 1 varianta - cu doamnele adevarat interesate de subiect, discutam pe nenumarate scheme, in grupul de cusut / sezatoarea on-line ... doar cine se apuca de cusut devine cu adevarat interesata de croiala :)
Ștergerev-am raspuns si la comentariul legat de camasa de Bihor, insa nu v-am putut raspunde direct. nu este ie (camasa incretita la gat); in zona se poarta si camasi cu umerite. am explicat desenul. este camasa pentru femei.
ȘtergereVa multumesc pentru raspuns! Totusi din ce-am vazut prin sate si nu prin carti si din discutiile cu batrinele, camasa de mireasa nu este camasa de scos in lume, este camasa care se poarta in noaptea nuntii, pentru "dovada". Este bogat decorata, pentru ca este si ea, intr-un fel, "scoasa in lume", fiind aratata in public a doua zi dupa nunta. Despre camasa de Bihor mi-am dat seama mai tirziu ca poate fi o camasa feminina, imi cer scuze ca n-am revenit ca sa ma corectez, m-am gindit ca deja am abuzat cu prea multe comentarii de rabdarea dumneavoastra. Va multumesc inca o data pentru toate raspunsurile. La sezatoare nu voi participa, desi stiu de existenta ei, deoarece are loc exclusiv pe Facebook, un loc de unde am plecat definitiv de multi ani si unde nu intentionez sa ma intorc.
Ștergere