ATENTIE ! se fura motive

Tanti Florica, nascuta in 1923, in judetul Olt, mi-a povestit cum se furau motivele pe vremuri:

"toamna, veneau la noi muntenii, sa vanda fructe prin satele de la campie. Dadeau mere si prune si luau grau si porumb. Si se rugau fetele, femeile, de muntence sa le lasa si lor ia pentru o saptamana sau doua, pana treceau pe drum inapoi. Ca muntencele aveau iile mai frumoase. Si repede coseau modelul, sa-l tina minte si il ascundeau pe dupa soba. Apoi, toata iarna coseau, la lumina de lampa, ca sa fie gata de Paste, cand toate vroiau sa iasa cu o ie noua. Si toate vroiau ca a lor sa fie cea mai frumoasa. Ce coseau la ea tineau secret, sa fie surpriza. Daca se-ntampla, ca vre-o fata sa vada modelul alteia si sa-l fure, iesea un mare scandal. De fata cu toata lumea, acolo pe loc se certau si ii zicea 'hoato, de ce-ai furat?' si apoi nici nu-si mai vorbeau".

Inginerul E Kolbenhier, din al carui Album eu reproduc acum motive, povesteste si el despre furtul de motive:
"din numarul intreg al desenurilor intrebuintate, o parte foarte mare este, fara indoeala traditionala si s'a conservat neschimbata din generatiune in generatiune pana in ziua de azi. Altele iara vor fi suferit in decursul vremurilor destule schimbari in forma si coloare, din cauza tendintei femeilor, de a da lucrului o nota individuala; multe apoi sunt productele clipei, nascute ocasional in urma unui impuls din afara, sau efectul unei dispozitii speciale, cu care un timpul din urma se combina si ambitia de a iscodi un desen ce nu-l are nici una din celelalte femei din sat.
Mania aceasta, de a escela singura, seduce in timpul din urma adese si duce la o furatura ciudata de desenuri: o fata care merge la hram intr-un sat invecinat, vede acolo la o fata frumoasa din alt sat un desen care-i place deosebit. Cunostinta-i facuta indata: fata studiaza desenul, isi inseamna cat mai bine formele lui principale, numara chiar si firele si, ajunsa acasa, reproduce rapede din memorie motivul pe panza. Amanunte uitate le inlocuieste dupa gustul ei, adaogand cate odata una sau alta si ambitia ei este satisfacuta, totodata insa s-a creat un nou desen sau o noua varianta.
...
Unele desenuri, care, prin maritisul unei fete dintr-un sat in altul, se introduc si se raspandesc de la ea in satul din urma, se numesc cate odata dupa satul de origine. Asa, de pilda, Mahalana, Ceahoreana, dupa satul Mahala, Ceahor; iar la rusi se afla adese pentru unele desenuri folosite de ei numirea generala "woloskie" adica romaneasca."

Autorul a insistat sa mentioneze in Albumul sau toate nationalitatile care se gaseau la vremea aceea pe teritoriul Bucovinei; s-a declarat impartial si a avut cuvinte de lauda pentru costumele tuturor. Apoi s-a scuzat fata de cei pe care nu ii va include in Album, spunand ca nu poate face un studiu atat de amplu – care sa fie si temeinic documentat. Din cele 73 de planse care au fost desenate, cam 47 sunt dedicate motivelor romanesti, iar restul motivelor rutenesti. Fiecare plansa are mentiunea respectiva. Isi cere iarasi iertare fata de hutani si descrie portul lor in cuvinte, comparandu-l cu cel romanesc si cu cel rutenesc. Pentru ca, mentioneaza el, deosebirile sunt clare. Sunt zone unde, convietuind, s-au influentat unii pe altii; dar a fost firesc sa insiste in a-si pastra caracterul propriu. Prin culorile folosite, prin tipul de modele, felul in care ele sunt mai mult sau mai putin geometrizate, puse in compozitie si dimensiunea acestora. Sunt usor de deosebit.

In fine, acestea sunt niste furturi dragute si nevinovate.

Insa ce ziceti de asta:
Doamna din Moldova, (specialist de renume), care mi-a indicat acest Album, mi-a povestit, revoltata, ce s-a intamplat cu el. A fost readus in atentie, dar nu corect.
Iata cum apare acest album, re-editat in Canada, de catre o asociatie a femeilor ucrainiene:
brusc, toate aceste motive, atent selectate si catalogate, sunt etichetate drept "ucrainiene".
Interesant ca in Albumul original, de fapt, cuvantul "Ucraina" – "ucrainian" nici nu exista. De ce? Ghici! Mai jos puteti compara copertile:

pe pagini, femeile ucrainiene din Canada, au omis sa mentioneze provenienta motivelor. Nu cred ca n-au mai avut loc pe pagina; pentru ca un text general tot au pus acolo; mai degraba pare ca n-au avut bune intentii:

 

 

 Fara sa fiu specialist, pot sa-mi dau cu parerea si sa spun ca mi-e cam SILA sa vad asa ceva. Asta ca sa folosesc un cuvant de origine slava.

Sincer: cred ca acesta este un furt urat. Nu stiu cui ar trebui sa-i pese, daca se mai sensibilizeaza cineva sau nu, sau ce-ar fi de facut.

Totusi, de acum incolo, eu voi adauga tag-uri in engleza, care sa descrie toate motivele ca fiind romanesti. Pentru ca, oricum, n-o sa ma obosesc sa redesenez motivele rutenesti: am alte prioritati:

vre-o 350 de ii + vre-o 700 de motive din Moldova centrala, din sudul Olteniei si Tulcea.
Cate bucati de tara inca imi lipsesc !!! Si lista mea de "to do" sporeste. Pe langa ce-am gasit singura, am mai si primit. Pana acum, sunt 4 persoane care mi-au permis sa le fotografiez colectiile personale si sa le adaug aici pe blog, in viitor. Le multumesc frumos!

Cu asa abundenta de motive, nu pare c-am avea nevoie sa furam motivele altora; insa, ne permitem oare sa lasam sa se piarda din ele? Sau sa ne gandim si la urmasii urmasilor nostri si sa avem ceva mai multa grija?