bunica de care spuneam era de loc de linga arad de la micalaca. ea m-a invatat tot ce stiu de la virsta de 6 ani.... tin minte in clasa intai la lucru manual, faceam lanseta...iar alti copii nici nu stiau coase un nasture.... cealalta bunica din zona regatului , zona oarja, ma invata sa tes si sa torc lana.... mi-e dor de ele si de anii copilariei mai ales de sarbatori. mai pastrez inca mileurile cusute in anii aceia. am o iie ffff veche cam ingalbenita. cum as putea s-o readuc la viata dar sa nu stric culorile si nici paietele ? e camasa de mireasa a bunicii.... multumesc pentru raspuns. sincer nu credeam ca cineva citeste comenturile. inca o data multumesc. ina
multumesc! v-am intrebat ca sa pot adauga textul langa imagini. in ceea ce priveste camasa de mireasa a bunicii; eu una as lasa-o asa cum este. nu mi-ar fi rusine s-o port chiar asa, cam ingalbenita, pentru ca asta este adevarul; este veche. chiar si patata sa fie, nu mi-ar pasa. nu as risca pentru nimica sa stric culorile cu cine stie ce solutii de inalbire. mai ales ca am vazut, de mai multe ori, ii foarte vechi, care au trecut printr-un astfel de proces (ratat) si aratau de-a dreptul dureros. daca o sa gasesc sfaturi VECHI legate de intretinerea si improspatarea tesaturilor, am sa vi le transmit. multumesc, Sarbatori Fericite!
Imi amintesc ca bunicile intindeau rufele albe sa se usuce la ger,ca sa se albeasca.Pe atunci nu exista clor sau alti innalbitori.Poti incerca metoda aceasta,avand in vedere ca gerul nu decoloreaza tesaturile.Insa trebuie avut grija sa nu iei rufele de afara când sa nt inghetate bocna,sau daca le iei,sa le lasi sa se dezghete in casa si abia dupa aceea sa le pui la uscat.
Bunica mea, in schimb, albea iile la rau. Le dadea intr-o apa cu sapun de casa si un pic de dero si apoi le sapunea bine, le umplea de spuma dupa care le intindea pe pietrele raului (care de regula sunt curate). Cand erau uscate le mai lua o tura la sapunit si iar le lasa se se usuce la soare pe dogoarea pietrelor. Apoi le clatea bine-bine si le-ntindea pe culme. Culorile parca intinereau iar albul devenea stralucitor.
la tehnica Kelimului( sau Kilim ) se urmareste ca rindurile fara sot ale suprafetei lucrate sa aiba o inclinatie iar rindurile cu sot sa aibe inclinatia inversa pe toata suprafata de lucru. Va avea aspect de zig-zag indiferent de culorile ce compun lucrarea. Kelimul nu are spatii nelucrate si de aceea seamana foarte mult cu gobelinul dar care este mult mai marunt si toate rindurile au aceeasi inclinatie pe toata suprafata. Gobelinul se preteaza la tablouri de la cele minuscule la dimensiuni considerabile ! Kelimul se foloseste mai ales la fete de masa mari, cuverturi de pat etc. spor la treaba si sarbatori fericite tuturor ! ina
cu multa placere ! va rog sa va uitati si la rubrica "ce si cum"---un graunte din intelepciunea batrinelor ,care mi-a fost transmisa si care m-a ajutat enorm.... cu deosebita stima , ina
va rog sa-mi trimiteti poze la adresa: ioanakorduneanu@yahoo.com iar daca puteti sa faceti si poze de detaliu, la cusaturi - eu as putea, cu permisiunea dumneavoastra, fireste, sa desenez totul si sa postez aici pe blog. am inceput cu Bucovina dar am adunate informatii despre toate regiunile tarii. incerc sa ma organizez astfel incat blogul sa fie cat mai complet si nici o zona sa nu fie uitata; insa este foarte mult de lucru si trebuie multa disciplina, ca sa nu ma zapacesc. deci sa nu va suparati daca nu voi reusi sa o desenez prea curand. si ca raspuns, eu va pot trimite o poza cu o iie care a fost distrusa (in incercarea de a o recupera / innoi) ca sa intelegeti de ce am ramas asa de speriata de idee. va multumesc frumos pentru toate sfaturile!
Toate imaginile cu punctele prezentate aici (precum si explicatii) le-am gasit in cartea "Encyclopedie des ouvrages des dames", autor Therese de Dillmont, doar ca denumirile difera de cele prezentate si discutate mai sus. Astfel, primele doua imagini corespund la "point de traits a double face", adica punct de trasaturi pe fata dubla. Pe langa cele scrise mai sus, as mai putea adauga ca desi executarea acestui punct este relativ usoara, ar fi bine de distribuit punctele in directia "dus" in asa fel incat sa se poate asigura o intoarcere continua. Al doilea punct este numit, in aceiasi opera, " point natte d'Alger", adica punct impletit de Alger. Dat fiind ca se avanseaza doar cu unul sau doua fire, se recomanda de a incepe punctul cu un numar impar de fire. De asemenea, firele groase permit un efect mai bogat. Al treilea punct este numit "point espagnol natte a double face" sau punct spaniol impletit pe fata dubla. "Unele imitatii a covoarelor orientale, lucrate pe o panza groasa, ne arata acelasi tip de opere, doar ca firele sunt mai apropiate decat punctul spaniol." (pag. 96). Elena
Punctul din dreapta sus este descris pe site-ul Enciclopedia României ca "punctul bătrânesc plat sau nojâțala în cruce sau brânelul". http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cus%C4%83turile_%C5%9Fi_broderiile_tradi%C5%A3ionale_rom%C3%A2ne%C5%9Fti
bunica le zicea " siret dublu " la cele de sus iar punctele de pa rindul de jos le zicea" kelim cu pas dublu" adica nu pe 2 ci pe 4 fire de urzeala
RăspundețiȘtergeremultumesc frumos! puteti sa-mi spuneti din ce zona a tarii este bunica?
Ștergerebunica de care spuneam era de loc de linga arad de la micalaca. ea m-a invatat tot ce stiu de la virsta de 6 ani.... tin minte in clasa intai la lucru manual, faceam lanseta...iar alti copii nici nu stiau coase un nasture.... cealalta bunica din zona regatului , zona oarja, ma invata sa tes si sa torc lana.... mi-e dor de ele si de anii copilariei mai ales de sarbatori. mai pastrez inca mileurile cusute in anii aceia. am o iie ffff veche cam ingalbenita. cum as putea s-o readuc la viata dar sa nu stric culorile si nici paietele ? e camasa de mireasa a bunicii.... multumesc pentru raspuns. sincer nu credeam ca cineva citeste comenturile. inca o data multumesc. ina
Ștergeremultumesc! v-am intrebat ca sa pot adauga textul langa imagini.
Ștergerein ceea ce priveste camasa de mireasa a bunicii; eu una as lasa-o asa cum este. nu mi-ar fi rusine s-o port chiar asa, cam ingalbenita, pentru ca asta este adevarul; este veche. chiar si patata sa fie, nu mi-ar pasa. nu as risca pentru nimica sa stric culorile cu cine stie ce solutii de inalbire. mai ales ca am vazut, de mai multe ori, ii foarte vechi, care au trecut printr-un astfel de proces (ratat) si aratau de-a dreptul dureros. daca o sa gasesc sfaturi VECHI legate de intretinerea si improspatarea tesaturilor, am sa vi le transmit. multumesc, Sarbatori Fericite!
multumesc si va raman profund indatorata pentru sfat. cum as putea sa va trimit o poza cu iia ? ina
ȘtergereImi amintesc ca bunicile intindeau rufele albe sa se usuce la ger,ca sa se albeasca.Pe atunci nu exista clor sau alti innalbitori.Poti incerca metoda aceasta,avand in vedere ca gerul nu decoloreaza tesaturile.Insa trebuie avut grija sa nu iei rufele de afara când sa nt inghetate bocna,sau daca le iei,sa le lasi sa se dezghete in casa si abia dupa aceea sa le pui la uscat.
ȘtergereBunica mea, in schimb, albea iile la rau. Le dadea intr-o apa cu sapun de casa si un pic de dero si apoi le sapunea bine, le umplea de spuma dupa care le intindea pe pietrele raului (care de regula sunt curate). Cand erau uscate le mai lua o tura la sapunit si iar le lasa se se usuce la soare pe dogoarea pietrelor. Apoi le clatea bine-bine si le-ntindea pe culme. Culorile parca intinereau iar albul devenea stralucitor.
Ștergerela tehnica Kelimului( sau Kilim ) se urmareste ca rindurile fara sot ale suprafetei lucrate sa aiba o inclinatie iar rindurile cu sot sa aibe inclinatia inversa pe toata suprafata de lucru. Va avea aspect de zig-zag indiferent de culorile ce compun lucrarea. Kelimul nu are spatii nelucrate si de aceea seamana foarte mult cu gobelinul dar care este mult mai marunt si toate rindurile au aceeasi inclinatie pe toata suprafata. Gobelinul se preteaza la tablouri de la cele minuscule la dimensiuni considerabile ! Kelimul se foloseste mai ales la fete de masa mari, cuverturi de pat etc. spor la treaba si sarbatori fericite tuturor ! ina
RăspundețiȘtergereIna, va multumesc mult de tot pentru explicatii!
Ștergerecu multa placere ! va rog sa va uitati si la rubrica "ce si cum"---un graunte din intelepciunea batrinelor ,care mi-a fost transmisa si care m-a ajutat enorm....
Ștergerecu deosebita stima ,
ina
va rog sa-mi trimiteti poze la adresa:
RăspundețiȘtergereioanakorduneanu@yahoo.com
iar daca puteti sa faceti si poze de detaliu, la cusaturi - eu as putea, cu permisiunea dumneavoastra, fireste, sa desenez totul si sa postez aici pe blog.
am inceput cu Bucovina dar am adunate informatii despre toate regiunile tarii.
incerc sa ma organizez astfel incat blogul sa fie cat mai complet si nici o zona sa nu fie uitata; insa este foarte mult de lucru si trebuie multa disciplina, ca sa nu ma zapacesc. deci sa nu va suparati daca nu voi reusi sa o desenez prea curand.
si ca raspuns, eu va pot trimite o poza cu o iie care a fost distrusa (in incercarea de a o recupera / innoi) ca sa intelegeti de ce am ramas asa de speriata de idee.
va multumesc frumos pentru toate sfaturile!
Toate imaginile cu punctele prezentate aici (precum si explicatii) le-am gasit in cartea "Encyclopedie des ouvrages des dames", autor Therese de Dillmont, doar ca denumirile difera de cele prezentate si discutate mai sus.
RăspundețiȘtergereAstfel, primele doua imagini corespund la "point de traits a double face", adica punct de trasaturi pe fata dubla. Pe langa cele scrise mai sus, as mai putea adauga ca desi executarea acestui punct este relativ usoara, ar fi bine de distribuit punctele in directia "dus" in asa fel incat sa se poate asigura o intoarcere continua.
Al doilea punct este numit, in aceiasi opera, " point natte d'Alger", adica punct impletit de Alger. Dat fiind ca se avanseaza doar cu unul sau doua fire, se recomanda de a incepe punctul cu un numar impar de fire. De asemenea, firele groase permit un efect mai bogat.
Al treilea punct este numit "point espagnol natte a double face" sau punct spaniol impletit pe fata dubla. "Unele imitatii a covoarelor orientale, lucrate pe o panza groasa, ne arata acelasi tip de opere, doar ca firele sunt mai apropiate decat punctul spaniol." (pag. 96).
Elena
Punctul din dreapta sus este descris pe site-ul Enciclopedia României ca "punctul bătrânesc plat sau nojâțala în cruce sau brânelul". http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cus%C4%83turile_%C5%9Fi_broderiile_tradi%C5%A3ionale_rom%C3%A2ne%C5%9Fti
RăspundețiȘtergere